„Din păcate, pacea socială, sau T0, cum vrem s-o numim nu se construiește pornind un discurs de la: Să vă arătăm ce abuzuri s-au săvârșit și pe urmă atenuăm, nu vrem să generalizăm, nu sunt chiar atât de multe, dar totuși sunt. Se pornește de la o analiză obiectivă, pe cifre, pe cuvinte scrise în raport, pe hotărâri de achitare, pe hotărâri de condamnare. Nu le lăudăm pe unele, nu le blamăm pe celelalte, sunt toate ale instanțelor, fie că sunt definitive, fie că sunt în prima instanță, sunt raționamente juridice date în exercitarea atribuțiunilor de serviciu de către judecători sau procurori. S-a spus despre multele dosare care au fost înregistrate și care au rămas nesoluționate”, a spus judecătorul Mihai Bălan în ședința de plen CSM de marți.
Judecătorul CSM a vorbit și despre dosarele cu magistrați lăsate în nelucrare ani de zile de procurori și menționate în raportul Inspecției Judiciare.
„Foarte rău. După cum la instanțe (…) vine Inspecția Judiciară și te controlează și vede dacă ai restanțe sau dacă ai dosare pe care le soluționezi într-o perioadă nerezonabilă de timp, tot așa trebuia să se întâmple și la DNA, structura centrală sau structurile teritoriale. (…) Nu pot să fiu de acord, sau nu vreau să se lase să se insinueze acest lucru, că un dosar lăsat în nelucrare înseamnă un abuz asupra celui cercetat. Mă refer ca tipar.
Nu reiese de niciunde din acest raport că un judecător a fost chemat patru ani de zile la parchet constant punându-se presiune pe el, sau un procuror, (…) și în felul acesta să se insinueze că soluțiile pe care le-ar putea pronunță sau le-au pronunțat deja acei judecători sau procurori ar fi fost rezultatul unor astfel de presiuni, pentru că în spațiul public, înainte de apariția acestui raport, de doi ani și jumătate, acest lucru îl auzim: judecători și procurori care au dat soluțiile pe care le-au dat din cauza că au fost presați. Nu, nu se poate pune între această constatare și ce v-am spus mai departe”, a spus magistratul.
Totodată, Bălan a mai precizat că există mulți magistrați care au constatat că au fost cercetați sau interceptați și nu au știut acest lucru.
„Deci este exclusă teoria, lansată nu degeaba în spațiul public – și nu de magistrați, ci de politicieni care au beneficiat de pe urma acestor lucruri – că acești magistrați au fost supuși constant unor presiuni pentru a îi forța să dea anumite soluții. Deci sunt de acord, trebuie făcute verificări, trebuie făcute anumite proceduri în care să nu mai existe astfel de cazuri că dosare care au stat 1 an, 2, 3, 4, 10 să arunce măcar o umbră asupra legalității sau temeinciei cercetării în aceste dosare”, a punctat sursa citată.
Mihai Bălan a mai atras atenția că toate mandatele de supraveghere tehnică au fost supuse controlului instanței.
„Nu voi contesta sau analiza un act jurisdicțional al unui judecător din altă prismă dect cea a ilegalității . (…) Toate cereri de autorizație au trecut prin filtrul instanțelor. (…) Nu vreau să se lase impresia că a fost o cercetare subterană, cu SRI care făcea de capul lui, cu parchete care veneau singure. Nu. Tot ceea ce s-a întâmplat bănuiesc că se găsește în dosare (informații privind interceptările, n.r.)”, a spus Bălan.
La rândul său, în aceeași ședință de plen, procurorul general Bogdan Licu a precizat că este „circumspect” cu privire la acuzațiile lansate la adresa SRI privind implicarea în dosare.
„Nu vreau să discut de protocoale, SRI (…) dar eu sunt destul de circumspect cu privire la acuzațiile care i se aduc SRI. Eu și nu regăsiți nicăieri semmnătura mea pe un protocol, nu am semnat. Dar eu am un exemplu. Nu știu ce s-a întâmplat într-adevăr. Dar dacă la Ploiești, în dosarele instrumentate SIIJ în care s-au devoalat aspecte inimaginabile ale unor foști colegi, nu s-a reținut imixtiunea SRI.
SRI făcea transcrierile de pe convorbiri, sunt de acord cu dumneavoastră. Dar vreau să vă spun obligația procurorului de a verifica acele transcrieri. Și în momentul de față, avem procurori care pun la mapă transcrieri făcute de ofițeri de poliție fără să se uite o clipă pe ele și fără să aibă habar ce conțin transcrierile. O boală care era atunci e și acum, dar sub altă formă”, a explicat Bogdan Licu.
În privința raportului discutat de plen, Licu a spus că un motiv ar fi că procurorii nu mai recunosc autoritatea superiorilor, iar lăsarea unui dosar în nelucrare este „cel mai rău lucru”.
„De ce s-a ajuns aici, discutăm până mâine și nu ajungem la o concluzie. (…) Nu mai cunoaștem autoritatea unor șef, a procurorului general. Poate și din cauza asta. Poate din cauza că în anumite structri au fost promovați procurori cu experiență. (…) Ce constatăm din raport? Cel mai rău lucru pe care poate să îl facă un procuror unui justițiabil unui magistrat ori cetățean obișnuit este să lase un dosar în nelucrare. Este cel mai rău lucru, pentru că e mai rău să lași un dosar nelucrat decât să vii cu o soluție proastă. O soluție proastă e supusă căilor de atac”, a spus procurorul general Bogdan Licu, în ședința CSM.
În urma plenului de marți, care a durat 7 ore, a fost validat raportul Inspecției Judiciare privind dosarele de pe rolul DNA cu magistrații. Subiectul a creat numeroase discuții contradictorii între membrii CSM.